iubesc pe gratis

Acest post il dedic tuturor PR-istilor care se ocupa de campanii in prag de Valentine’s. Si celor care cred ca totul e de vinzare. Guess what? Nu-i.
Sper sa va intre bine in cap odata pentru totdeauna, ca nici un inel, nici o excursie, nici o maritare la zeci de mii de metri, nici o inimioara roz, nici un parfum si nici o reducere de pret la chiloti n-o sa ma faca sa cred ca iubesc pe cineva. Daca ajung s-o fac, atunci iubesc in cel mai prost mod cu putinta. Adica pe gratis.

despre mine :)

Pare-se ca-s un copil caruia inca-i place copilaria-i. Si nu mi-e nici rusine, nici jena, nici nu ma gindesc numai la responsabilitati, nici nu mi-e “cumva” sa ma dau pe patine, nici nu ma gindesc la ce-or sa zica ceilalti daca la minus 15 grade maninc inghetata pe strada, nici daca merg in parc si-mi iau vata pe bat, nici daca ma dau pe leagan cu capu’-n jos, pentru ca asta-s eu.

Resping cu toata fiinta-mi ideea de a iesi in oras doar o data pe saptamina, si atunci cu colegii de serviciu si cu iubitul pe post de accesoriu, de a ma imbraca office ca sa aiba “ceilalti” incredere ca sint un bun profesionist, de a-mi vedea viata doar in functie de rezultatele economice ori de cariera!
Nu, nu, nu si NU.
Si, va rog, nu-mi veniti cu dinalea corporatiste, ca time is money, sau ca eficienta, sau ca “trebuie sa fac ceva cu viata mea”, sau ca “bani”, pentru ca astea o sa ajunga sa va stinga ca pe niste luminari din care nu o sa mai ramina mare lucru…

salut..! sint eu…

Salut…!

Sint eu…

Nu mi-ai mai raspuns de ceva vreme…

Nu stiu daca te-am suparat…

N-a fost cu intentie…

Am incercat doar sa-ti arat cine esti, pentru ca tin prea mult la tine ca sa te las sa te pierzi intre maracini…

Poate ca te enervez, dar asta sint eu…

Nu ma mai ignora si nu te preface ca nu exist, pentru ca stii foarte bine ca sint aici si ca n-o sa tac.

Un lucru iti cer:
lasa-ma sa te ajut sa-ti revii…

Cu drag,

Sufletul tau

someday is monday

Azi am avut un oribil inceput de zi! ORIBILOS, de-a dreptul. Absolut nimic nu mergea, nici tras, nici impins, nici rotit la vale, nici lasat naibii. Si m-a cuprins sindromul “nimiiic nu merge, nimic nu se scurge ca lumea”, in afara de plomba mea in chiuveta. Asta pina cind cineva mi-a zis asta:

te iubesc pt asta si pentru ca nu iei analgezice si pt ca ai un par minunat si pentru ca esti vesela si tonica si cand stiu ca nu ai motive si pt ca ai ochi in care soarele se reflecta fantastic

No, pai cum sa nu-ti treaca toate nebuniile asa?! Multumesc

3, 2, 1…

Din seria schimbari magnifice pe care doar Andra le poate duce la capat, iata inca una: in acest minunat an 2010, am decis sa ma uit la filme. La multe filme. Asa ca m-am pus intr-o dupa-masa pe IMDB si-am luat din cele 250 de capodopere cinematografice, 15 filme. La astea o sa ma uit. Uitati lista:

The Shawshank Redemption
Cidade de Deus
Dr. Strangelove
Eternal Sunshine of the Spotless Mind
Requiem for a Dream
Reservoir Dogs
The Bridge on the River Kwai
Singin’ in the Rain
Slumdog Millionaire
All About Eve
Amores Perros
The Curious CAse of Benjamin Button
A Streetcar Named Desire
Little Miss Sunshine si
Casino Royale

Aa, sa nu uit! Aseara, in timp ce ma suna Juan, din Spania, (cum? nu stiti cine-i Juan, din Spania? pai bine, nici eu, dar m-a sunat ) ma gindeam ca ar mai trebui sa ma uit si la Vicky, Cristina, Barcelona.

P.S. Stiti ca mie nu-mi plac filmele. Deloc. Ca le consider o pierdere de vreme si o modalitate sigura de a-ti anchiloza imaginatia. Inca sint de aceeasi parere! Andra veche n-o muritu’, numa’ un pic s-o hodinitu’.

UPDATE: Habemus de vazut si Natural Born Killers.

post

i’ve got another confession to make…
Ca oricit am incercat sa fiu altfel, tot aia sint: cu inima plina, capoasa, pasionata de orice si putin mai noua, pentru ca am gasit detergentul numai bun. Si mai coapta. Acuma cred ca am ajuns sa inteleg mai multe decit oricind, inclusiv vorba cuiva: nu conteaza ce zici, conteaza ce inteleg altii c-ai zis.

Update: Iarasi fac numai ce vreau si maninc inghetata in luna lui gerar, cu tusa aviara linga!

si eu pling citeodata!

Sa ma si trazneasca daca inteleg ceva. Fiti atenti, avem asa: una bucata criza economica globala, basca cea mai puternica dupa al Doilea Razboi Mondial + una bucata tara bogata, saraca + una bucata ministru de finante pus in anul cind criza economica se dezvaluie, ca sa nu ni se arate ea in toata splendoarea + Dan Bittman, pe post de consilier “pe probleme de feedback de la populatie” al ministrului Finantelor??
Adica cum adica? In timpul unui concert, poate Bittman sa faca si un mini-sondaj de opinie, in rindul publicului ascultator…?
Mda, si eu pling citeodata!