Povesti, cu drag.

Stii, parca totul se aseaza mai bine dupa niste clatite cu ciocolata savurate la o ora care ii face sa roseasca pe nutritionisti.
Si acum totul e mai clar. Au fost povesti. Povesti cu ‘Punguta cu doi bani’ sau ‘Ursul pacalit de vulpe’, care au dat sens copilariei mele. Au mai fost cartonasele rosii si galbene de arbitru, puse la pastrat mai ceva ca diplomele, pe care imi era permis sa le iau din sertar si sa le arat copiilor de pe strada, ca doar stiam ce-i aia un ‘opsaid’. Si, drept rasplata ca nu le stricam si le aduceam intregi inapoi, pe langa povesti si explicatii despre siretlicurile jucatorilor, imi primeam ratia zilnica de libertate: ora de dat pe hinta.
Timpul a trecut si, la un moment dat, nu am mai gasit cartonasele colorate din sertar. Povestile au ramas, insa. La fel si fotbalul, cu programul de la mondialele din ’98 trecut cu carioca pe dulap, pentru care am primit ‘un pupurut’ si-un zambet cat toata cupa, in loc de sudalme.
Mai tarziu, printre capricii si impresii de mare fan al fotbalului, s-a strecurat Casillas. Si, odata cu ‘el mejor portero del mundo’ si Real Madrid si Dinamo, spre oprobiul amuzant al familionului stelist. Povestile despre galactici nu puteau lipsi de la nici o masa, desi fotbalul din cizma facea legea intre noi.
Apoi, stupoare: gravitatia se mutase in ‘Barchelona’, pentru ca ‘au joc mai legat’… Iar povestile s-au transformat in amintiri depanate duminica, dupa cate-un meci.
Oricum ar fi, in viata mea au existat doar doi barbati care mi-au spus povesti cand eram trista si care se uitau amuzati si mandri, deopotriva, ca traiesc fotbalul. Se pare ca oamenii au facut schimb de tricouri, intre ei, fara sa se stie, pentru ca ‘Ursul pacalit de vulpe’ s-a transformat in povestea preferata de adormit Andra: ‘Cum a ajuns Ronaldinho la Barca’…
Din pacate azi, acesti doi oameni, singurii barbati pe care i-am iubit, exista numai in alte parti, pentru ca au plecat de tot, fiecare in felul sau cuminte si mi-au lasat in suflet ce era mai important pentru mine: o farama din ei, recunostinta, rabdare si amuzament pentru capriciile altora, povesti, fotbal si dragoste, chiar si de acolo unde nu-i vad.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s