Venit criza, vandut cuvant. Declar nul.

Cateodata se intampla sa-mi inghit cuvintele ca pe aspirina. Alteori, ele se „cer” afara. Si azi m-am gandit sa le las, asa ca bateti un cui in grinda care pe unde aveti, ca asa ceva n-o sa mai scriu veci pururi.🙂
Asadar, crescuta de mica intr-un spirit de fair-play desavarsit, sunt capabila sa recunosc atunci cand adversarul e mai bun. In orice. Si asa am ajuns sa apreciez FC Barcelona. Pentru ca, in spatele businessului enorm si a fabricii de bani, aveau un crez despre care nu faceau mare caz, dar care, era la vedere si, mai presus, parea sa fie deasupra banilor: sustinerea Unicef.
„Mes que un club” era pe cale sa ma convinga! A fost singura echipa de fotbal care, in loc sa ia bani pentru ca poarta logoul unei firme pe tricou, dadea bani pentru un scop caritabil. Superb! Efectiv imi era ciuda ca ai mei raman tot la stadiul de barbari inculti inecati in bani. Minunat gest, superba semnificatie, jos palaria! Asta a fost cam ca atunci cand ei si-au facut echipa de fotbal. Printr-un anunt la ziar! Am inghitit in sec inca o data, ca uite, dom’le ce spirit civic au avut ai vostri pe cand ai nostri … in fine.
Azi, insa, m-am enervat. Barcelona s-a vandut. Si, cu ocazia asta, a scazut in ochii mei. Dar cui ii pasa, la urma urmei? Ca tot la Real ajung. :))

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s