picioicii de rasca, fata in fata cu Europa

Asa arata Lumea vazuta de mine in 9 octombrie 2006 – primul reportaj editat doar cu niste zambete.

Cu mic, cu mare, gatiti ca pentru duminica, riscanii s-au mindrit, timp de doua zile, cu recolta de cartofi. Desfasurat in acest sfirsit de saptamina, Festivalul Cartofului a fost un prilej de odihna pentru cei in virsta, de fala pentru competitori si pricina de gasit nod in papura pentru asistenta.

Voroava autoritatilor

Comuna Risca, judetul Cluj, simbata, trecut de amiaza. Toata suflarea comunei, aliniata pe citeva rinduri, in straie de sarbatoare, priveste catre o scena improvizata, infrumosata de doi brazi impodobiti cu baloane. Femeile tinere, mai infipte, asezate in fata, batrinii, curiosi, isi dau dreptate unul altuia si iau aminte la spusele primarului, Ioan Morar. Doua matusi, pierdute de la „fondurile europene structurate si de coeziune” se inghiontesc, se foiesc si isi indreapta atentia catre caminul cultural. „Tulai, tu, Vaida-i? Ala cu emisiunile cele faine, de pe TVR. Ase-i? Zisai io…”, zice Aurita, una dintre femei, cu bluza galbena si fusta infoiata. „Ihi.. Da’ ala de pe scena, cine-i?”, intreaba cealalta, Lucretia Tuturuz, subliniind din ochi prezenta la microfon a presedintelui Consiliului Judetean Cluj, Marius Nicoara. Ridica din umeri distrata si zice ca „o fi ceva domn di la Cluj”. Cuvintarile continua si pe scena isi arata pantofii lustruiti mai multi consilieri judeteni, laolalta cu o mina de deputati, care conchid: „Trebuie sa intram in Uniunea Europeana cu cartoful de Risca!”.

Expozitia cartofilor

In mai putin de 2 minute, mai-marii judetului, condusi de popa satului, parintele Marcus, taiau panglica tricolora intinsa de la cusca premiului de la tombola, o oaie, pina aproape de scarile vinotecii „Elixirul Bunicului”. „Hai sa ne miram si noi de picioici”, ma atrage tanti Lucretie, sateanca din Dealu Mare, comuna Risca. Are 68 de ani, dar nu a participat la expozitie. „Apai, ne-o zis vicele de picioici, da’ io-s batrina, n-are cine mi le aduce. Barbatu’ mi-o murit amu-s 8 ai. Dara n-oi vini cu ele-n spinare. Da’ ale mele ase-s de mari, de poti face doua mincari dintr-una. Numa’ n-am vinit cu ele… ca le rupem io gura la tati…”, explica tanti. Luata de brat, scrutez, alaturi de tanti Lucretie, sacii de cartofi, intinsi pe jos. „Ale rosii, a lu’ Ilea, nu-s mai mari ca a mele… Ni tu! Apai, nici aiesta n-o adus faine picioici, da-te-n… mine-ta…”, comenteaza tanti. Dupa matusa Lucretie, nimeni nu merita premiul de 4 milioane de lei, dat pentru cei mai mari cartofi expusi. Ba da! „Ni… aieste-s faine picioici! A lu’ vara-me… Are picioici albe, soiu’ Laura – din ale care sa ferb bine… asta sa ieie premiu’!”, decreteaza femeia. Totusi, se intoarce, complice, si explica. „Apai, o pus pa ele gainat, de aia or crescut… Io, ase le-am lasat, fara nimic… da’ n-am avut cin’ mi-le-aduce…”.

La carat de cartofi

Dupa inca un tur de onoare, alaturi de „vicele”, tanti Lucretie ma duce in curtea scolii. „Ii concurs, al de cara mai repede sacii de cartofi cistiga bani. No, hai sa videm cum o innebunit riscanii!”. Da „Buna ziua” in stinga si-n dreapta si-i inspecteaza pe tinerii inscrisi la concurs. Fiecare trebuie sa care, intr-un timp cit mai scurt, 6 saci de cartofi, pe o distanta de aproape 15 metri. „Nici unu’ nu-i de treaba… numa’ cela de are 5 hectare de pamint… si magazin la Cluj.. Da’-i nebun! La cit ii de greu sacu’ a pute’ crapa ceva-n el. Doamne-feri!”. Isi face cruce si asteapta cu interes decizia juriului. A cistigat Gligan Marcel, cu 46 de secunde, „care nici macar nu-i din Risca”, spune tanti.
Iesim din curtea scolii si ne apropiem de doua mese, pe care stau asezati cartofii care participa la concursul pentru cel mai hazliu cartof. „Ia la asta! Parca-i muiere! No, asta sa cistige”, spune aratind inspre un cartof care ii apartine unei alte nepoate de-ale sale, Maria Abrudan, invatatoare in Marcesti.

Mincare pe gratis

Istovita prin „simpatie” de caratul atitor kilograme de cartofi, femeia se indreapta catre un cort de armata. „Am primit hirtii, iscalite de vice, ca sa mergem sa mincam, la cort. Mi-i rusine sa minc aci, asa ca am vinit cu plasa. Mi le-oi duce acasa… is batrina… stii cum ii”, spune stingherita. Se pune la coada si-si asteapta linistita portia de mici cu piine.
Intre timp, Petre Avram, consilier local din Risca, imi explica multumit: „Fiecare cetatean al comunei care are peste 18 ani a primit un bon de masa. Ne bucuram ca am facut festivalul asta. De 5 ani ne-am hotarit sa facem «Fiii satului» si tot n-am reusit. Acuma, cu sprijin de la judet, am reusit sa facem fericiti peste 2.200 de riscani”. Primarul vine si el si, gituit de emotii, scoate un „bine… e bine”. „Nu-i bine! Ii tare fain”, completeaza tanti Lucretie, cu plasa plina, aburind a mici.

Spectacol cu dans

E spre dupa-masa. Dupa ce si-au pus burtile la punct, riscanii sint invitati la dans de catre un maestru de ceremonii, VIP printre riscani si staroste vrednic. Pe aceeasi scena s-au suit trei fete in costume populare de peste deal si un consatean, acompaniat de o cetera cu goarna. Cu toate ca muzica e antrenanta, nimeni nu joaca. Ba din rusine, ba din nestiinta.
Tanti Lucretie, „muiere serioasa si fara barbat de 8 ai”, nu joaca, desi i-ar placea sa-si arate talentul. „Nu se cade. Nu innebunim tati. Tulai Doamne, de m-ar vede nepoti mei… Nu…”. Mai sta putin si casca gura, isi cumpara de 3 lei biscuiti, „ca dara n-oi da 2 lei degeaba, sa cistig oaia ceie batrina”, si se scuza. „Ma duc acasuca, ca am vazut picioicii, am vazut domnii, am vazut ce era de vazut. Amu’ trebe sa plec, ca stau la 5 kilometri, colo-n celalalt deal, si mi se racesc micii…”

Cartofii si politicienii

Numeroase personalitati politice au tinut sa faca act de prezenta la Festivalul Cartofului de la Risca: Marius Nicoara, presedintele Consiliului Judetean, deputatii Horea Uioreanu, Daniel Buda, Mircia Giurgiu si Mircea Pusca, consilierii judeteni Ioan Petran, Rares Rusu, Steluta Cataniciu, Mircea Morosan, Marinel Andro, reprezentanti ai Consiliului Judetean si ai unor regii, alti primari: Petru Malai, Liviu Bota, Marius Cataniciu, Traian Rarau, Viorel Crainic, Luca Minodora si Petre Coldea.

One thought on “picioicii de rasca, fata in fata cu Europa

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s