despre (r)om(i)

A lucrat pentru IBM, joaca baschet profesionist, este activist pentru drepturile omului si cind era mic si-a frecat obrajii cu peria, ca sa il bage in seama „o tipa blonda misto de care eram indragostit”. Ah, da si e rom. Cu permisiunea voastra, vi-l prezint pe Valeriu Nicolae.

© MAE

L-am ascultat azi pentru prima oara in viata, la seminarul PATRIR Celebrarea diversitatii si multiculturalismului care se deruleaza pina vineri la Cluj. Pare plapind si, pentru ca l-am vazut mai bronzat, ma pregateam sa-l abordez cu un ”hola”. Am fost surprinsa sa aud ca vorbeste o romana curata, de Bucuresti, ce-i drept.🙂 Unde mai pui ca a absolvit si 3 (trei) facultati. „TCM, management si diplomatie”, dar nu-i place sa fie „domnit”. „Ziceti-mi Valeriu”.

„Despre tigani se poate spune orice”

Desi e relaxat si diplomat in discurs, printre doua poante savuroase pentru noi si dureroase pentru el, pune puctul pe „i”. „Noi depunem o gramada de efort in a explica rasismul si nu in a-l combate!” Recunoaste ca problema e a noastra, a tuturor. „Ca nu stim sa ne purtam”.
Daca ne uitam in ograda celorlalti europeni, pe principiul capra vecinului si ei stau la fel. „Antitiganismul e atit de bine infipt in mentalul colectiv european, incit nu mai reactioneaza la el. Despre tigani se poate spune orice”, spune Valeriu, care mai destinde atmosfera povestind despre bronz.

„E nevoie de strategii pe 20, 30 de ani de acum inainte”

Insa bronzul e aminat de-o intrebare. Ce-i de facut? „E nevoie de strategii facute pe 20, 30 de ani de acum inainte. Nu e suficient ca cineva dintr-un birou al Parlamentului European sa faca dosare exceptionale despre progresul tiganilor”, sustine el. Mai mult decit atit, „ar trebui ca strategiile pentru tigani sa fie facute de oameni de-ai lor, nu de cineva care nu a fost niciodata intr-o astfel de comunitate”, explica Valeriu.

Bronzul, peria si blestemul

Spontan zice ca mai are timp de o istorioara. „Cind eram pusti imi placea foarte tare o pustoaica blonda si eu eram cam bronzat. Am ajuns acasa si mi-am frecat cu peria obrajii sa imi treaca bronzul. Acum o fi ceva blestem, ca dupa ani, m-am mai decolorat si eu”, indulceste el povestioara. „Io nu ma simt activist rom, ma simt activist pe drepturile omului”, isi lamureste deconcertanta lejeritate.
Ca sa fie clar, ne vom apropia de normalitate „atunci cind eu o sa spun tigani, iar cineva o sa ma corecteze si-o sa ma intrebe ce-am cu ei!”

2 thoughts on “despre (r)om(i)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s